Bla-bla-uri din presa comunista
Proslavirea regimului Ceausescu, prilej de reflectie si haz
Sa fii ziarist pe vremea lui Ceausescu nu era un motiv de lauda. Cenzura partidului si ?ochiul si timpanul” ascunse ale Securitatii te obligau la autocompromitere. Aproape toti cei care nu s-au putut lepada de farmecul meseriei pure au ales sa puna umarul la propaganda si cultul personalitatii conducatorului iubit. Unii au facut-o din oportunism sau convingere, altii pentru ca era sarcina de serviciu. Au fost insa si gazetari care nu au acceptat sa-si faca norma de articole laudaroase la adresa dictaturii. Nu multi, dar au fost.
Dupa Revolutie, ziaristii aflati in ?bransa” in acel moment s-au trezit in fata unei oportunitati imense: sa faca, in sfarsit, fara nici o ingradire, meseria pe care au iubit-o atat de mult. Si majoritatea a contribuit la nasterea presei libere. Au infiintat ziare, s-au asociat cu firme straine, au crescut ziaristi tineri. Cu bune si cu rele. Timpul va demonstra ce rol vor fi avut in sanatatea mediului de presa postceausist fiecare dintre ziaristii de ieri care au dat tonul si dupa decembrie ‘89.
Nu ne propunem aici sa facem o judecata de valoare. Deocamdata, privind in urma la felul in care isi faceau meseria pe vremea lui Ceausescu probabil ca si ei regreta multe lucruri din trecut. Dar au si de ce sa se destinda: la cum aratau articolele din presa vremii, totul parea un concurs de bla-bla-uri. Pe care nimeni nu-l lua in serios. Asadar, sa ne amuzam impreuna.
Mihai Tatulici
?Viata studenTeasca” (ianuarie 1978):
?Fiecare inceput de an universitar se innobileaza in semnificatii prin prezenta, la traditionala deschidere spre stiinta si invatatura, a tovarasului Nicolae Ceausescu. Este aceasta o constanta a politicii partidului, un semn al grijii si pretuirii pe care secretarul sau general le acorda tineretului studios, viitorilor specialisti de nadejde ai patriei.
Este vorba de faptul ca fiecare nou dialog de lucru al secretarului general al partidului cu tineretul universitar, cu cadrele didactice, devine un vibrant si semnificativ moment al patriotismului. Traind intreaga sa viata pentru patrie si pentru poporul ei, tovarasul Nicolae Ceausescu isi desfasoara activitatea sa de conducator al partidului si statului sub semnul unui profund patriotism.
Aceasta fundamentala definire a initiativelor si faptele revolutionare ale secretarului general al partidului da intreaga semnificatie a luptei sale neobosite pentru cauza socialismului, pentru binele si fericirea poporului sau. Am asistat, cu ocazia acestor vizite in centre universitare, in institute si facultati, in ateliere de productie ori cercetare la inflacarate lectii de patriotism si daruire pe care secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, le-a tinut studentilor. Judecata sa limpede si convingatoare, pasiunea sa, dragostea pentru tot ceea ce este bun si adevarat, util patriei s-au transmis prin aceste dialoguri, studentilor si profesorilor, tuturor celor care muncesc pentru propasirea invatamantului si stiintei romanesti.
Exemplu de daruire patriotica, fiu al poporului sau, devotat cu trup si suflet idealurilor nobile ale progresului si fericirii Romaniei socialiste, secretarul general al partidului le-a cerut si le cere mereu studentilor exprimarea aceluiasi patriotism, subsumarea tuturor eforturilor lor afirmarii ca o patrie libera si demna a unui popor liber, prosper si demn.
(...) Acestea erau cuvintele, mai bine zis sentimentele, pe care doream sa le scriu, ca o suma a numeroaselor momente in care am fost aproape de tovarasul Nicolae Ceausescu, la ceasurile de sarbatoare ale fiecarui inceput de an universitar: un mare patriot, inflacarand spiritele tinere si mobilizandu-le pentru daruire patriotica. Vieti dedicate patriei si poporului urmand exemplul unui om pentru care sensul vietii a fost, este si va fi unul singur: faurirea unui viitor demn al natiunii noastre socialiste”.
Ion Cristoiu
?Presa Noastra” (Nr. 2, 1980):
?(...) S-ar putea ca unii sa se mire de aceasta perfecta concordanta existenta in Romania de azi intre gandirea conducatorului si actiunea intregii tari, de aceasta prelungire a gandului si gestului presedintelui tarii in gandurile si gesturile unui intreg popor, o rezonanta deosebita in lumea contemporana, o rezonanta pe care sintagma o tara ca un singur om, ca orice sintagma, e prea saraca pentru a o putea exprima.
Calea prin care secretarul general al Partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, face ca un intreg popor, poporul roman, sa-l urmeze in gandurile si actiunile sale, ca un singur om, este calea cea adevarata, asa cum o demonstreaza istoria, calea faptelor. Pentru ca el sa fie in fruntea partidului si statului nostru pledeaza cei 15 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea incoace. Ar fi de ajuns ca fiecare dintre noi sa priveasca in jur pentru a vedea ca in tot ceea ce s-a facut ca urmare a indicatiilor sale nu este altceva decat ceea ce ar fi vrut fiecare dintre noi sa fie. Ar fi suficient deci sa privim in jurul nostru pentru a putea fi de acord ca nicicand n-a existat o mai deplina coeziune intre vointa unui conducator si vointa maselor populare, intre gandurile, aspiratiile sale si gandurile, aspiratiile fiecarui cetatean. Iata secretarul acestei, de exceptie concordante dintre om si o tara”.
Sorin Ovidiu Balan
?Scanteia tineretului” (11 iulie 1985): ?Transformarile fundamentale care au avut loc in ultimii douazeci de ani, cati au trecut de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Roman, perioada de timp istoriceste scurta, dar deosebit de densa si bogata in evenimentele de prima marime, perioada pe care cu justificata mandrie patriotica poporul nostru o numeste Epoca Nicolae Ceausescu”.
Dan Constantin
?Informatia Bucurestiului” (6 septembrie 1989):
?Transpunand neabatut in viata orientarile si sarcinile subliniate de secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, organele si organizatiile de partid din Capitala, asemenea tuturor comunistilor, a oamenilor muncii din intreaga tara, se angajeaza ferm sa actioneze cu inalta daruire patriotica, neobosita energie si spirit revolutionar pentru apararea si dezvoltarea proprietatii socialiste, cresterea avutiei nationale, astfel incit sa intampinam Congresul al XIV-lea al partidului cu rezultate cat mai bune in realizarea obiectivelor stabilite, in infaptuirea Programului partidului de edificare a societatii multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism”.
Dan Pavel, analist politic
?Viata studenteasca” (1 mai 1985):
?In spatele acestei insusiri partiale de date istorice, care par neutre, se ascunde adevarata istorie, facuta de clasa muncitoare. (...) Clasa muncitoare, in frunte cu partidul comunist, a luptat pentru faurirea unei societatii fara exploatare, egala si democratica, clasa muncitoare a luptat si a reusit sa fie invingatoare. Au trecut 40 ani de la victoria revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista, o perioada foarte scurta in comparatie cu istoria bimilenara a patriei noastre”.
Sergiu Andon
?Flacara Iasiului” (13 ianuarie 1987):
?Dupa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, in cuvantarea rostita la recenta plenara a CC al PCR, este necesar sa se produca o intensificare a activitatii politico-educative, conditie deosebit de insemnata a perfectionarii stilului de munca, de conducere in toate sectoarele vietii economice si sociale. Poporul roman are de parcurs in aceasta perioada o etapa de insemnatate istorica pe calea procesului si civilizatiei inaintate, a edificarii socialismului si comunismului”.
Dragos Seuleanu
?Scanteia Tineretului” (29 aprilie 1985):
?Romania, presedintele Nicolae Ceausescu s-au impus definitiv in constiinta natiunilor lumii prin apararea si promovarea neabatuta inspirata de un profund umanism revolutionar, a intereselor si inspiratiilor fundamentale ale tinerei generatii. Si iata ca aceasta perseverenta si-a gasit o stralucita incununare prin adoptarea de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite a hotararii privind declararea acestui an drept An International al Tineretului. Studiati sau activati deja in domenii diferite ale stiintei si artei, asa incat ne propunem sa vedem modul in care receptati deviza Anului International al Tineretului - ?Participare, Dezvoltare, Pace.”
http://www.expres.ro/dezvaluiri/?news_id=194440
Sa fii ziarist pe vremea lui Ceausescu nu era un motiv de lauda. Cenzura partidului si ?ochiul si timpanul” ascunse ale Securitatii te obligau la autocompromitere. Aproape toti cei care nu s-au putut lepada de farmecul meseriei pure au ales sa puna umarul la propaganda si cultul personalitatii conducatorului iubit. Unii au facut-o din oportunism sau convingere, altii pentru ca era sarcina de serviciu. Au fost insa si gazetari care nu au acceptat sa-si faca norma de articole laudaroase la adresa dictaturii. Nu multi, dar au fost.
Dupa Revolutie, ziaristii aflati in ?bransa” in acel moment s-au trezit in fata unei oportunitati imense: sa faca, in sfarsit, fara nici o ingradire, meseria pe care au iubit-o atat de mult. Si majoritatea a contribuit la nasterea presei libere. Au infiintat ziare, s-au asociat cu firme straine, au crescut ziaristi tineri. Cu bune si cu rele. Timpul va demonstra ce rol vor fi avut in sanatatea mediului de presa postceausist fiecare dintre ziaristii de ieri care au dat tonul si dupa decembrie ‘89.
Nu ne propunem aici sa facem o judecata de valoare. Deocamdata, privind in urma la felul in care isi faceau meseria pe vremea lui Ceausescu probabil ca si ei regreta multe lucruri din trecut. Dar au si de ce sa se destinda: la cum aratau articolele din presa vremii, totul parea un concurs de bla-bla-uri. Pe care nimeni nu-l lua in serios. Asadar, sa ne amuzam impreuna.
Mihai Tatulici
?Viata studenTeasca” (ianuarie 1978):
?Fiecare inceput de an universitar se innobileaza in semnificatii prin prezenta, la traditionala deschidere spre stiinta si invatatura, a tovarasului Nicolae Ceausescu. Este aceasta o constanta a politicii partidului, un semn al grijii si pretuirii pe care secretarul sau general le acorda tineretului studios, viitorilor specialisti de nadejde ai patriei.
Este vorba de faptul ca fiecare nou dialog de lucru al secretarului general al partidului cu tineretul universitar, cu cadrele didactice, devine un vibrant si semnificativ moment al patriotismului. Traind intreaga sa viata pentru patrie si pentru poporul ei, tovarasul Nicolae Ceausescu isi desfasoara activitatea sa de conducator al partidului si statului sub semnul unui profund patriotism.
Aceasta fundamentala definire a initiativelor si faptele revolutionare ale secretarului general al partidului da intreaga semnificatie a luptei sale neobosite pentru cauza socialismului, pentru binele si fericirea poporului sau. Am asistat, cu ocazia acestor vizite in centre universitare, in institute si facultati, in ateliere de productie ori cercetare la inflacarate lectii de patriotism si daruire pe care secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, le-a tinut studentilor. Judecata sa limpede si convingatoare, pasiunea sa, dragostea pentru tot ceea ce este bun si adevarat, util patriei s-au transmis prin aceste dialoguri, studentilor si profesorilor, tuturor celor care muncesc pentru propasirea invatamantului si stiintei romanesti.
Exemplu de daruire patriotica, fiu al poporului sau, devotat cu trup si suflet idealurilor nobile ale progresului si fericirii Romaniei socialiste, secretarul general al partidului le-a cerut si le cere mereu studentilor exprimarea aceluiasi patriotism, subsumarea tuturor eforturilor lor afirmarii ca o patrie libera si demna a unui popor liber, prosper si demn.
(...) Acestea erau cuvintele, mai bine zis sentimentele, pe care doream sa le scriu, ca o suma a numeroaselor momente in care am fost aproape de tovarasul Nicolae Ceausescu, la ceasurile de sarbatoare ale fiecarui inceput de an universitar: un mare patriot, inflacarand spiritele tinere si mobilizandu-le pentru daruire patriotica. Vieti dedicate patriei si poporului urmand exemplul unui om pentru care sensul vietii a fost, este si va fi unul singur: faurirea unui viitor demn al natiunii noastre socialiste”.
Ion Cristoiu
?Presa Noastra” (Nr. 2, 1980):
?(...) S-ar putea ca unii sa se mire de aceasta perfecta concordanta existenta in Romania de azi intre gandirea conducatorului si actiunea intregii tari, de aceasta prelungire a gandului si gestului presedintelui tarii in gandurile si gesturile unui intreg popor, o rezonanta deosebita in lumea contemporana, o rezonanta pe care sintagma o tara ca un singur om, ca orice sintagma, e prea saraca pentru a o putea exprima.
Calea prin care secretarul general al Partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, face ca un intreg popor, poporul roman, sa-l urmeze in gandurile si actiunile sale, ca un singur om, este calea cea adevarata, asa cum o demonstreaza istoria, calea faptelor. Pentru ca el sa fie in fruntea partidului si statului nostru pledeaza cei 15 ani care au trecut de la Congresul al IX-lea incoace. Ar fi de ajuns ca fiecare dintre noi sa priveasca in jur pentru a vedea ca in tot ceea ce s-a facut ca urmare a indicatiilor sale nu este altceva decat ceea ce ar fi vrut fiecare dintre noi sa fie. Ar fi suficient deci sa privim in jurul nostru pentru a putea fi de acord ca nicicand n-a existat o mai deplina coeziune intre vointa unui conducator si vointa maselor populare, intre gandurile, aspiratiile sale si gandurile, aspiratiile fiecarui cetatean. Iata secretarul acestei, de exceptie concordante dintre om si o tara”.
Sorin Ovidiu Balan
?Scanteia tineretului” (11 iulie 1985): ?Transformarile fundamentale care au avut loc in ultimii douazeci de ani, cati au trecut de la istoricul Congres al IX-lea al Partidului Comunist Roman, perioada de timp istoriceste scurta, dar deosebit de densa si bogata in evenimentele de prima marime, perioada pe care cu justificata mandrie patriotica poporul nostru o numeste Epoca Nicolae Ceausescu”.
Dan Constantin
?Informatia Bucurestiului” (6 septembrie 1989):
?Transpunand neabatut in viata orientarile si sarcinile subliniate de secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, organele si organizatiile de partid din Capitala, asemenea tuturor comunistilor, a oamenilor muncii din intreaga tara, se angajeaza ferm sa actioneze cu inalta daruire patriotica, neobosita energie si spirit revolutionar pentru apararea si dezvoltarea proprietatii socialiste, cresterea avutiei nationale, astfel incit sa intampinam Congresul al XIV-lea al partidului cu rezultate cat mai bune in realizarea obiectivelor stabilite, in infaptuirea Programului partidului de edificare a societatii multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism”.
Dan Pavel, analist politic
?Viata studenteasca” (1 mai 1985):
?In spatele acestei insusiri partiale de date istorice, care par neutre, se ascunde adevarata istorie, facuta de clasa muncitoare. (...) Clasa muncitoare, in frunte cu partidul comunist, a luptat pentru faurirea unei societatii fara exploatare, egala si democratica, clasa muncitoare a luptat si a reusit sa fie invingatoare. Au trecut 40 ani de la victoria revolutiei de eliberare sociala si nationala, antifascista si antiimperialista, o perioada foarte scurta in comparatie cu istoria bimilenara a patriei noastre”.
Sergiu Andon
?Flacara Iasiului” (13 ianuarie 1987):
?Dupa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, in cuvantarea rostita la recenta plenara a CC al PCR, este necesar sa se produca o intensificare a activitatii politico-educative, conditie deosebit de insemnata a perfectionarii stilului de munca, de conducere in toate sectoarele vietii economice si sociale. Poporul roman are de parcurs in aceasta perioada o etapa de insemnatate istorica pe calea procesului si civilizatiei inaintate, a edificarii socialismului si comunismului”.
Dragos Seuleanu
?Scanteia Tineretului” (29 aprilie 1985):
?Romania, presedintele Nicolae Ceausescu s-au impus definitiv in constiinta natiunilor lumii prin apararea si promovarea neabatuta inspirata de un profund umanism revolutionar, a intereselor si inspiratiilor fundamentale ale tinerei generatii. Si iata ca aceasta perseverenta si-a gasit o stralucita incununare prin adoptarea de catre Adunarea Generala a Natiunilor Unite a hotararii privind declararea acestui an drept An International al Tineretului. Studiati sau activati deja in domenii diferite ale stiintei si artei, asa incat ne propunem sa vedem modul in care receptati deviza Anului International al Tineretului - ?Participare, Dezvoltare, Pace.”
http://www.expres.ro/dezvaluiri/?news_id=194440
Comments