Casuta din padure - Poveste trista cu final neasteptat

In padurea cu alune, aveau casa trei pitici, vine
pupaza si spune:

"Simptomatic, idiosincrazia dilematica isi
reverbereaza atenuant ecourile absconse
protoarmonice din spatele semitranscendent si disonant al
obscurantismului incandescent de sorginte medievala,
capsuland filonul crepuscular sincretic si aluziv
metempsihotic al transmigratiei alchimice inspre
circumvolutiunile interioare ale epocii istorice
care tind sa formeze adevarate supape paleontologice
inspre propensiunea paradigmelor de orientare paseista,
intr-o veritabila recrudescenta de esenta in ultima
intanta- ludica, torturant-metafizica a
senzorialitatii iluzorii, dar atat de vibrant
hedonistic reprezentate, inteleasa ca o negare
lipsita de rigurozitatea demersului stiitific, posesoare a
unei natui mai curand intuitiva si instinctuala a
acelor cauze primare, antepostulate de ganditorii
clasicismului elen in perioada de maxima inflorire a
democratiei antice, urmata -asa cum stim inca din
traditia empirismului occidental care se sustrage
inferentelor mediate- de deconstructia treptata a
modelelor eluctabil utopice de inflexiune sociala
reflexiva, contextual orientate inspre sevele
pulsatorii ale neoclasicismului modern, ale carui
ramificatii pot fi, totusi, percepute indubitabil
mai curand a priori ca fiind personificari oximoronice
volitiv-diminutivale ale starilor extatice,
autosuficiente degajate prin intermediul apropierii
omului de incantatiile onomatopeice ale naturii,
impletite intr-un conglomerat de relativism amorf cu
rol partial catalizator dar fiind si un filtru prin
catharsisul emanat de intreaga arborescenta
desemnata conventional ca "fiinta universala", in care se
regasesc avanposturile ultime ale increatului
semimaterializat, asta daca privim holistic
hermeneutica afirmatiei mele, bineinteles, in nici
un caz din perspectiva marginitoare a fracturismului
osmozei neeuclidiene, care diverge ca factor de
bruiaj in lumina degradanta a cortexului evanescent acestui
univers prafuit de amprenta maculanta a ingradirilor
stranietatii darwiniene, dezolantei cioraniene si
frustrarii freudiene, pentru a numi doar cateva .
Parerea mea."

Epilog: Pupaza a fost imediat impuscata!