Omerta
de Vasile PLEŞCA
Ceea ce sare în ochi la o privire atentă a vieţii publice româneşti este lipsa de normalitate şi afluenţa scandalului. Nu trece zi în care să nu mai aflăm încă ceva despre o faptă "glorioasă" a celor care conduc sau au condus această ţară. Iar ştirea ultimelor zile este cea legată de cumpărarea, de către Guvernul român, a două fregate britanice. După cât de bine a fost reprezentată ştirea în jurnalele de televiziune, nu cred că mai există cineva care să nu ştie despre ce e vorba. Totuşi, pe scurt: în decembrie 2002, Guvernul român semnează un contract prin care cumpără de la firma britanică BAE Systems, două fregate, contra sumei de 116 milioane de lire sterline. BAE Systems cumpărase aceste nave de la marina britanică, cea care le dăduse la fier vechi după o folosire de aproape două decenii, contra sumei de 100.000 de lire bucata. Şi la acea vreme, dar mai ales acum, suspiciunile privind legalitatea tranzacţiilor sunt fantastic de mari, în primul rând, datorită zvonurilor legate de existenţa unor comisioane, acordate de către firma britanică unor înalţi oficiali români, în valoare de 6 milioane de lire.
Chiar şi în lipsa şpăgii, afacerea este proastă pentru statul român. Aceasta din cauză că, la acea vreme, exista posibilitatea cumpărării unor fregate olandeze, mai mici şi, astfel, mai adaptate nevoilor marinei române, mai ieftine şi perfect funcţionale. Probabil, însă, şi comisionul era mai mic, dacă nu deloc. În al doilea rând, contractul de achiziţie era off-set, partea britanică urmând să cumpere echipament militar şi civil românesc în proporţie de 80 de procente din valoarea contractului. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Ultimele zile au fost ciudate. Spun ciudate pentru că, în urma anchetelor demarate de autorităţile britanice, cele pe care nu le putem bănui că se vor opri la o comandă politică, încetul cu încetul, printre cei responsabili şi, deci, bănuiţi de încasarea comisionului, se instaurează frica. Iar aşa ceva nu s-a văzut încă în România…
Există studii care arată că în România, din 1990 încoace, s-a furat în valoare de 30 de milioane de euro pe zi. Iar pentru sumele imense care au dispărut nu plăteşte aproape nimeni. Cel mult, asistăm la spectacolul grotesc şi inutil al arestărilor şi eliberărilor unor oameni care-şi afişează nevinovăţia - evident -, însă demararea unor procese mai aşteaptă.
cititi mai multe la http://www.ziarullumina.ro/articole;289;0;9831;0;Omerta.html
Comments