crab mort

"asta nu e un crab mort", zice ghidul si-i trage un scuipat bine simtit pe nisipul umed. "e doar carapacea sa-i zic asa... adica atunci cand creste crabul si nu mai are loc, o rupe, iese afara si se ascunde cam o saptamana pe fundul marii pana i se intareste noua carcasa." oauuuu... toti privesc uimiti, iar batranul isi drege plictisit vocea. "poate ca nici oamenii nu mor...", mai zice mecanic, ca o poezie invata pe de rost. "Poate ca pur si simplu se muta in alta casa atunci cand le creste sufletul prea mare" si striveste ramasitele de crab in timp ce-si aprinde o tigara.