LUMINA DIN LUMINA!
Sarbatoarea Pastelui marcheaza miracolul Invierii Domnului, iar actele de purificare din Saptamina Luminata readuc echilibrul si armonia crestinilor.
Timpul deschis de Duminica Floriilor, inchis de Duminica Tomii si intersectat de noaptea Invierii Mintuitorului Iisus reprezinta un scenariu ritual de innoire anuala a lumii, arata Ion Ghinoiu in lucrarea "Zile si mituri".
Pastele se incadreaza in modelul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii adorate, substituita de o efigie, un om, un animal, o pasare sau un ou de pasare, un arbore sau o planta. Insa putini se mai gindesc acum la faptul ca, in diverse forme, sarbatoarea a preexistat crestinismului. Acesta a triumfat insa pentru ca deosebirea fundamentala intre crestinism si alte dogme religioase consta in faptul ca jertfa prin substitutie a zeului precrestin a fost inlocuita cu jertfa Domnului Isus, savirsita o singura data, pe Golgota, in numele tuturor oamenilor si reactualizata ritual, la aceeasi data si in fiecare an, de credinciosi.
Pastele este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii, stabilind o punte intre Vechiul si Noul Testament. Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pessah si sarbatoarea crestina este si reala si ideala. Reala, pentru ca Isus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc; ideala, pentru ca prin moartea si invierea lui, Mintuitorul implineste de fapt profetia Vechiului Testament. De fapt, Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat.
In secolul al XV-lea, in Bavaria, slujba de Pasti era in mod necesar insotita de "Risus Paschalis": preotul insera in slujba povestioare amuzante si expunea apoi morala lor. In secolul al XVIII-lea, Papa Clement al X-lea a interzis aceste pasaje din predica, pe care le-a catalogat drept un abuz la adresa Domnului.
Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului crestin, ele au ajuns la loc de cinste pe masa, dupa Inviere, colorate in rosu si simbolizind bucuria vietii. Simbolica revenire la viata a Mintuitorului este probabil o inventie mai tirzie, inspirata si ea din paginism, unde primavara marca, an de an, o renastere a naturii si, mai mult, a timpului. Oul devine astfel emblema germinarii, fapt esential in primavara timpurie. In unele tari exista obiceiul ca nasii sa le daruiasca finilor oua in prima zi de Pasti.
Iepurasul de Pasti este un simbol pagin, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Isus dupa inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea dinaintea Pastelui.Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvintarea mieilor dateaza din secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel principal. In Europa sint foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar. Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Isus.
Obiceiurile de Pasti nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mincaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mincaruri sint binecuvintate la biserica, alaturi de oua si carne.
In Franta (Les Pacques), clopotele bisericilor ramin tacute din Vinerea Mare pina Duminica Invierii. Mamele le spun copiilor ca "toate clopotele au zburat la Roma". In dimineata zilei de Pasti, copiii se grabesc afara pentru a privi, pe cer, cum se intorc clopotele de la Roma si, in timp ce ei sint ocupati, parintii ascund oua de ciocolata in diverse locuri din casa.
Tot in Franta, una dintre distractiile specifice acestei perioade era jocul cu mingea. Dupa disciplina stricta din post, episcopii, preotii si calugarii, obisnuiau sa se joace cu mingea, ce simboliza Soarele, in toata Saptamina Pastelui, obicei numit "Libertas Decembrica". In timpurile stravechi, in luna decembrie stapinii se jucau cu mingea alaturi de servitori, pastori si menajere. Jocul era asociat dansului si practicat in Besancon si Auxerre in biserica. Si in Anglia exista aceasta traditie, aruncatul mingii fiind parte a unei parade, urmate de o petrecere, care se incheia cu recitarea unei omilii. Toate aceste practici au disparut cu timpul.
In Italia (La Pasqua), felul traditional este agnellino, miel fript, cu piper. Copiii italieni sint foarte incintati de prajitura speciala pregatita pentru ei, un cozonac in forma de coroana, acoperit cu bomboane colorate, ovale.
In Germania (Ostern), prietenii isi ofera oua decorate de ei insisi cu simboluri traditionale. In multe locuri, este un obicei ca fetele tinere sa ofere oua rosii baietilor pe care ii plac.
In Olanda (Pasen sau Pasen Zontag), Pastele este cea mai mare sarbatoare. Casele sint decorate cu flori si oua colorate. Paasbroad, o delicioasa prajitura cu stafide, este nelipsita de pe masa de Pasti.
In Suedia (Paskdagen), oul este ominiprezent in felurile traditionale si in jocurile care se organizeaza. In fiecare casa au loc petreceri, unde nu lipseste concursul de rostogolit oua, favoritul copiilor.
In a doua zi de Pasti, femeile isi puteau lovi sotii, marti era rindul acestora sa-si mustruluiasca nevestele, asa cum, pe vremuri, in decembrie, servitorii se puteau razvrati impotriva stapinilor. In partea de nord a Angliei se organiza in prima zi de Pasti parada barbatilor, in care acestia aveau privilegiul sa ridice de trei ori de la pamint orice femeie poftesc si sa primeasca drept rasplata un sarut sau sase pence de argint. In ziua urmatoare, era rindul femeilor sa primeasca aceste drepturi. In Germania, schema se repeta intre servitori si menajere, care se invirteau unii pe altii si isi recapatau libertatea numai in schimbul oualor vopsite. Etnologii cred ca aceste obiceiuri au origini pre-crestine.
In Franta secolului al X-lea, unul dintre membrii corului bisericesc raminea acasa iar ceilalti, adunati intr-o procesiune, veneau la el, cintind "Haec Dies". Daca il gaseau in pat, il stropeau cu apa si il duceau la biserica. Oricum, era obligat sa dea de mincare tuturor. Un obicei asemanator era intilnit si la inceputul secolului al XV-lea la Nantes, dar a fost prohibit de sinodul diocezal dupa 1430. In anumite parti ale Germaniei, cutuma s-a pastrat, in haina familiala, parintii si copiii intrecindu-se sa se surprinda cit mai de dimineata in pat.
Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intii toata curatenia si toate bucatele care se fac in batatura. Ca si in celelalte scenarii de innoire sezoniera sau anuala a timpului calendaristic, de Pasti se fac sacrificii violente (taiatul mielului si, in unele zone, a purcelului, spartul oualor), se prepara alimente rituale (colacii, pasca), se aprind luminile, se crede ca se deschid mormintele si cerurile, ca vorbesc animalele, ard comorile etc.
Si pentru ca romanilor Pastele li s-a parut foarte important, au mai imaginat si alte "feluri" de Pasti. Asa este Pastele Blajinilor, sarbatoare populara cu data mobila, sinonima cu Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, care este dedicata spritelor mosilor si stramosilor, capabile sa se ospateze si se se bucure de sarbatoare, la fel ca cei vii.
Si tot asa a fost "inventat" si Pastele Cailor, sarbatoare cu data mobila (ziua de joi din a sasea saptamina care urmeaza dupa Paste), cind se crede ca, pentru un ceas, o singura data pe an, se satura caii de pascut iarba. Importanta sarbatorii s-a diminuat treptat, capatind un inteles peiorativ: a nu inapoia ceea ce ai imprumutat, a amina pina la "Sfintul asteapta", a nu te tine de cuvint. In legendele nativitatii si in unele colinde, sensul nou al sarbatorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegatoare, in permanenta nesatule, de catre Maica Domnului, care a fost incomodata de tropotul, nechezatul, mincatul si rontaitul nutretului in timpul nasterii lui Isus, in ieslea din grajdul lui Craciun. Cu variante si credinte locale, sarbatoarea a fost atestata pretutindeni in Romania.
Sursa: www.apropo.ro
Timpul deschis de Duminica Floriilor, inchis de Duminica Tomii si intersectat de noaptea Invierii Mintuitorului Iisus reprezinta un scenariu ritual de innoire anuala a lumii, arata Ion Ghinoiu in lucrarea "Zile si mituri".
Pastele se incadreaza in modelul preistoric de renastere simbolica a timpului si spatiului prin jertfa divinitatii adorate, substituita de o efigie, un om, un animal, o pasare sau un ou de pasare, un arbore sau o planta. Insa putini se mai gindesc acum la faptul ca, in diverse forme, sarbatoarea a preexistat crestinismului. Acesta a triumfat insa pentru ca deosebirea fundamentala intre crestinism si alte dogme religioase consta in faptul ca jertfa prin substitutie a zeului precrestin a fost inlocuita cu jertfa Domnului Isus, savirsita o singura data, pe Golgota, in numele tuturor oamenilor si reactualizata ritual, la aceeasi data si in fiecare an, de credinciosi.
Pastele este cea mai veche sarbatoare a crestinatatii, stabilind o punte intre Vechiul si Noul Testament. Legatura intre sarbatoarea evreiasca Pessah si sarbatoarea crestina este si reala si ideala. Reala, pentru ca Isus a murit in prima zi a Pastelui evreiesc; ideala, pentru ca prin moartea si invierea lui, Mintuitorul implineste de fapt profetia Vechiului Testament. De fapt, Pastele crestin a preluat multe dintre traditiile celui evreiesc, inclusiv simbolul mielului sacrificat.
In secolul al XV-lea, in Bavaria, slujba de Pasti era in mod necesar insotita de "Risus Paschalis": preotul insera in slujba povestioare amuzante si expunea apoi morala lor. In secolul al XVIII-lea, Papa Clement al X-lea a interzis aceste pasaje din predica, pe care le-a catalogat drept un abuz la adresa Domnului.
Pentru ca ouale nu puteau fi consumate in timpul postului crestin, ele au ajuns la loc de cinste pe masa, dupa Inviere, colorate in rosu si simbolizind bucuria vietii. Simbolica revenire la viata a Mintuitorului este probabil o inventie mai tirzie, inspirata si ea din paginism, unde primavara marca, an de an, o renastere a naturii si, mai mult, a timpului. Oul devine astfel emblema germinarii, fapt esential in primavara timpurie. In unele tari exista obiceiul ca nasii sa le daruiasca finilor oua in prima zi de Pasti.
Iepurasul de Pasti este un simbol pagin, emblema a fertilitatii, asociat de crestini cu aparitiile lui Isus dupa inviere. Prima mentionare a iepurasului ca simbol pascal apare in Germania, pe la 1590. In unele regiuni din aceasta tara se credea ca iepurasul aduce ouale rosii in Joia Mare si pe cele colorate in noaptea dinaintea Pastelui.Mielul este simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina. Rugaciunile pentru binecuvintarea mieilor dateaza din secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pasti a Papei mielul fript a devenit un fel principal. In Europa sint foarte populari si mieii din unt, paste sau zahar. Printre alte simboluri ale Pastelui se mai numara liliacul, expresie a puritatii, si fluturele, a carui iesire din crisalida in alta forma aminteste de Invierea lui Isus.
Obiceiurile de Pasti nu difera mult de la o zona a lumii la alta, ci tin in special de specificul gastronomic. Peste tot se prepara mincaruri traditionale, cum ar fi pasca la rusi si romani, osterstollen in Germania, Baba Wielancona la polonezi. Cel mai des, aceste mincaruri sint binecuvintate la biserica, alaturi de oua si carne.
In Franta (Les Pacques), clopotele bisericilor ramin tacute din Vinerea Mare pina Duminica Invierii. Mamele le spun copiilor ca "toate clopotele au zburat la Roma". In dimineata zilei de Pasti, copiii se grabesc afara pentru a privi, pe cer, cum se intorc clopotele de la Roma si, in timp ce ei sint ocupati, parintii ascund oua de ciocolata in diverse locuri din casa.
Tot in Franta, una dintre distractiile specifice acestei perioade era jocul cu mingea. Dupa disciplina stricta din post, episcopii, preotii si calugarii, obisnuiau sa se joace cu mingea, ce simboliza Soarele, in toata Saptamina Pastelui, obicei numit "Libertas Decembrica". In timpurile stravechi, in luna decembrie stapinii se jucau cu mingea alaturi de servitori, pastori si menajere. Jocul era asociat dansului si practicat in Besancon si Auxerre in biserica. Si in Anglia exista aceasta traditie, aruncatul mingii fiind parte a unei parade, urmate de o petrecere, care se incheia cu recitarea unei omilii. Toate aceste practici au disparut cu timpul.
In Italia (La Pasqua), felul traditional este agnellino, miel fript, cu piper. Copiii italieni sint foarte incintati de prajitura speciala pregatita pentru ei, un cozonac in forma de coroana, acoperit cu bomboane colorate, ovale.
In Germania (Ostern), prietenii isi ofera oua decorate de ei insisi cu simboluri traditionale. In multe locuri, este un obicei ca fetele tinere sa ofere oua rosii baietilor pe care ii plac.
In Olanda (Pasen sau Pasen Zontag), Pastele este cea mai mare sarbatoare. Casele sint decorate cu flori si oua colorate. Paasbroad, o delicioasa prajitura cu stafide, este nelipsita de pe masa de Pasti.
In Suedia (Paskdagen), oul este ominiprezent in felurile traditionale si in jocurile care se organizeaza. In fiecare casa au loc petreceri, unde nu lipseste concursul de rostogolit oua, favoritul copiilor.
In a doua zi de Pasti, femeile isi puteau lovi sotii, marti era rindul acestora sa-si mustruluiasca nevestele, asa cum, pe vremuri, in decembrie, servitorii se puteau razvrati impotriva stapinilor. In partea de nord a Angliei se organiza in prima zi de Pasti parada barbatilor, in care acestia aveau privilegiul sa ridice de trei ori de la pamint orice femeie poftesc si sa primeasca drept rasplata un sarut sau sase pence de argint. In ziua urmatoare, era rindul femeilor sa primeasca aceste drepturi. In Germania, schema se repeta intre servitori si menajere, care se invirteau unii pe altii si isi recapatau libertatea numai in schimbul oualor vopsite. Etnologii cred ca aceste obiceiuri au origini pre-crestine.
In Franta secolului al X-lea, unul dintre membrii corului bisericesc raminea acasa iar ceilalti, adunati intr-o procesiune, veneau la el, cintind "Haec Dies". Daca il gaseau in pat, il stropeau cu apa si il duceau la biserica. Oricum, era obligat sa dea de mincare tuturor. Un obicei asemanator era intilnit si la inceputul secolului al XV-lea la Nantes, dar a fost prohibit de sinodul diocezal dupa 1430. In anumite parti ale Germaniei, cutuma s-a pastrat, in haina familiala, parintii si copiii intrecindu-se sa se surprinda cit mai de dimineata in pat.
Pentru romani, pregatirea Pastelui inseamna mai intii toata curatenia si toate bucatele care se fac in batatura. Ca si in celelalte scenarii de innoire sezoniera sau anuala a timpului calendaristic, de Pasti se fac sacrificii violente (taiatul mielului si, in unele zone, a purcelului, spartul oualor), se prepara alimente rituale (colacii, pasca), se aprind luminile, se crede ca se deschid mormintele si cerurile, ca vorbesc animalele, ard comorile etc.
Si pentru ca romanilor Pastele li s-a parut foarte important, au mai imaginat si alte "feluri" de Pasti. Asa este Pastele Blajinilor, sarbatoare populara cu data mobila, sinonima cu Pastele Mortilor sau Lunea Mortilor, care este dedicata spritelor mosilor si stramosilor, capabile sa se ospateze si se se bucure de sarbatoare, la fel ca cei vii.
Si tot asa a fost "inventat" si Pastele Cailor, sarbatoare cu data mobila (ziua de joi din a sasea saptamina care urmeaza dupa Paste), cind se crede ca, pentru un ceas, o singura data pe an, se satura caii de pascut iarba. Importanta sarbatorii s-a diminuat treptat, capatind un inteles peiorativ: a nu inapoia ceea ce ai imprumutat, a amina pina la "Sfintul asteapta", a nu te tine de cuvint. In legendele nativitatii si in unele colinde, sensul nou al sarbatorii este pus pe seama blestemului aruncat asupra cailor, animale nerumegatoare, in permanenta nesatule, de catre Maica Domnului, care a fost incomodata de tropotul, nechezatul, mincatul si rontaitul nutretului in timpul nasterii lui Isus, in ieslea din grajdul lui Craciun. Cu variante si credinte locale, sarbatoarea a fost atestata pretutindeni in Romania.
Sursa: www.apropo.ro
Comments