Cum vad europenii decizia de-l apara pe coruptul Nastase
"În Parlamentul României există o coaliţie împotriva justiţiei. Cred se poate spune deschis că în Parlament domneşte suveranitatea corupţiei naţionale. Parlamentarii din toate partidele se apără de anchetele DNA. Aceasta se poate observa din conduita de vot de azi (miercuri - n.r.) şi a putut fi observată şi în alte cazuri, cum ar fi suspendarea preşedintelui - şi atunci s-a format o coaliţie transpartinică care a votat împotriva preşedintelui care a susţinut clar cerinţele Bruxelles-ului în materie de luptă anticorupţie, împreună cu fostul ministru Monica Macovei, dată afară din guvern imediat după aderare. Din păcate lupta împotriva corupţiei nu este luată în serios decât de o parte a politicienilor români", a spus directorul secţiei române a Deutsche Welle, Robert Schwarz, în emisiunea Fokus Europa.
Schwarz a amintit de sancţiunile financiare ce pot fi aplicate României pe model bulgar, precum şi de posibilitatea activării clauzei de salvgardare prin care sentinţele româneşti nu ar mai fi recunoscute în spaţiul european.
"Parlamentul îl protejează pe Năstase" titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung în ediţia de joi. "Sesiunea extraordinară a Parlamentului a dovedit că politicienii de rang înalt din România care sunt acuzaţi de corupţie nu trebuie să se mai teamă de justiţie", este concluzia articolului din FAZ, care face un istoric al cazului Năstase înainte şi după aderarea la UE.
"Punerea sub acuzare a lui Năstase a fost un lucru nemaiauzit în România, căci personajul era considerat intangibil. DNA, care devenise o instituţie eficientă sub ministrul Justiţiei Monica Macovei, a dovedit astfel că era în stare să combată corupţia nu doar la niveluri inferioare, ci şi în cele mai înalte cercuri politice. Dar la acea vreme clasa politică se afla sub presiunea dinaintea aderării la UE. La Bruxelles, guvernul Tăriceanu a folosit aceste investigaţii împotriva foştilor miniştri ca argumente pentru seriozitatea luptei anticorupţie. Dar imediat ce România a aderat la UE, a făcut totul pentru a-i proteja pe miniştri şi parlamentari de urmărirea penală. În ciuda mai multor avertismente ale UE, procedurile au fost tărăgănate sistematic", scrie FAZ.
Şi ediţia în limba română a site-ului Deutsche Welle publică un articol pe această temă, cu titlul "Loialitate şi complicitate".
"Nici înainte de vot şi nici după nu s-au făcut comentarii şi declaraţii politice. În ajunul votului însă aderenţii PSD şi militanţii PC au depus eforturi insistente pentru a convinge opinia publică că respingerea solicitări DNA 'nu reprezintă o catastrofă'. În opinia lor nu ar fi adevărat că mediile politice europene ar aştepta de la Bucureşti o poziţie intransigentă faţă de cei acuzaţi de corupţie, iar dacă mai sînt totuşi politicieni europeni care să ceară acest lucru, ei nu ar fi decît victimele unei grave dezinformări. Adrian Severin a susţinut nici mai mult nici mai puţin că totul este opera propagandistică a fostului ministru Monica Macovei. PSD şi-a propus de altfel în mod oficial să 'contracareze' la Bruxelles efectele acestei 'dezinformări'. Puţini s-au referit însă la opinia publică românească, iar cei care au făcut-o au minimalizat aşteptările societăţii, cu aluzii maliţioase", scrie Deutsche Welle.
"În ciuda poziţiilor exprimate anterior este posibil însă ca deputaţii PNL să fi votat pentru ridicarea imunităţii, întrucît PDL, singurul grup despre care ştim sigur cum a votat, nu are decît 68 de deputaţi dintre care au fost prezenţi 64. În orice caz au fost destui aceia de la PSD, PC sau UDMR, care şi-au amintit pesemne că datorează ceva lui Adrian Năstase. Am asistat la o loialitate care riscă prea mult să treacă drept complicitate", conchide DW.
Schwarz a amintit de sancţiunile financiare ce pot fi aplicate României pe model bulgar, precum şi de posibilitatea activării clauzei de salvgardare prin care sentinţele româneşti nu ar mai fi recunoscute în spaţiul european.
"Parlamentul îl protejează pe Năstase" titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung în ediţia de joi. "Sesiunea extraordinară a Parlamentului a dovedit că politicienii de rang înalt din România care sunt acuzaţi de corupţie nu trebuie să se mai teamă de justiţie", este concluzia articolului din FAZ, care face un istoric al cazului Năstase înainte şi după aderarea la UE.
"Punerea sub acuzare a lui Năstase a fost un lucru nemaiauzit în România, căci personajul era considerat intangibil. DNA, care devenise o instituţie eficientă sub ministrul Justiţiei Monica Macovei, a dovedit astfel că era în stare să combată corupţia nu doar la niveluri inferioare, ci şi în cele mai înalte cercuri politice. Dar la acea vreme clasa politică se afla sub presiunea dinaintea aderării la UE. La Bruxelles, guvernul Tăriceanu a folosit aceste investigaţii împotriva foştilor miniştri ca argumente pentru seriozitatea luptei anticorupţie. Dar imediat ce România a aderat la UE, a făcut totul pentru a-i proteja pe miniştri şi parlamentari de urmărirea penală. În ciuda mai multor avertismente ale UE, procedurile au fost tărăgănate sistematic", scrie FAZ.
Şi ediţia în limba română a site-ului Deutsche Welle publică un articol pe această temă, cu titlul "Loialitate şi complicitate".
"Nici înainte de vot şi nici după nu s-au făcut comentarii şi declaraţii politice. În ajunul votului însă aderenţii PSD şi militanţii PC au depus eforturi insistente pentru a convinge opinia publică că respingerea solicitări DNA 'nu reprezintă o catastrofă'. În opinia lor nu ar fi adevărat că mediile politice europene ar aştepta de la Bucureşti o poziţie intransigentă faţă de cei acuzaţi de corupţie, iar dacă mai sînt totuşi politicieni europeni care să ceară acest lucru, ei nu ar fi decît victimele unei grave dezinformări. Adrian Severin a susţinut nici mai mult nici mai puţin că totul este opera propagandistică a fostului ministru Monica Macovei. PSD şi-a propus de altfel în mod oficial să 'contracareze' la Bruxelles efectele acestei 'dezinformări'. Puţini s-au referit însă la opinia publică românească, iar cei care au făcut-o au minimalizat aşteptările societăţii, cu aluzii maliţioase", scrie Deutsche Welle.
"În ciuda poziţiilor exprimate anterior este posibil însă ca deputaţii PNL să fi votat pentru ridicarea imunităţii, întrucît PDL, singurul grup despre care ştim sigur cum a votat, nu are decît 68 de deputaţi dintre care au fost prezenţi 64. În orice caz au fost destui aceia de la PSD, PC sau UDMR, care şi-au amintit pesemne că datorează ceva lui Adrian Năstase. Am asistat la o loialitate care riscă prea mult să treacă drept complicitate", conchide DW.
Comments