Despre Olimpiada din China
Cristian Topescu: “La Olimpiada de la Beijing nu am vrut sa mai merg din mai multe motive. In primul rind, atmosfera de acolo este foarte tensionata din punct de vedere politic. Al doilea motiv – am presimtirea ca vor fi multe cazuri de dopaj, deja au aparut citeva depistate inaintea Olimpiadei. Recompensele pentru cei care cistiga titluri olimpice sint atit de mari incit multi cedeaza in fata dopajului. Am citit in presa ca fiecare chinez care cistiga un titlu olimpic primeste un milion de dolari. Va dati seama ce inseamna in China un milion de dolari?! Si sportivii nostri primesc recompense mari, dar nu chiar asa... 100.000 de euro, masina, apartament si altele. Saraca Alina Dumitru, cea care a cistigat aurul la judo, este intrebata de toti ziaristii: ‘Si ce-o sa faca cu banii?’. Ce conteaza este faptul ca ea a muncit pentru acesti bani timp de patru ani si ii merita pe deplin! Iar al treilea motiv... Sint relativ sceptic cu privire la rezultatele delegatiei Romaniei la aceasta editie a Jocurilor Olimpice. Cred ca vom cistiga minimum 7, maximum 10 medalii, per total. Ceea ce inseamna ca nu ne vom situa printre primele 15 natiuni – un regres pentru tara noastra, determinat de multe lucruri: dezinteresul fata de sport, fata de orele de educatie fizica, infrastructura, dezinteresul parintilor. In astfel de conditii, medalia de bronz obtinuta de fetele noastre la gimnastica este un real succes. In China, se pot organiza trei echipe olimpice de aceeasi valoare, in orice moment. In SUA, exista peste 30.000 de cluburi de gimnastica. In Romania – trei mari si late! (PRO TV Magazin, Nr. 34, 22-28 august 2008)
Traian Ungureanu: “Spectacolul grandilocvent de la Beijing a proclamat succesul formulei chineze si a redus la soapta pretentiile interminabile ale rigorismului democratic occidental. Investitia ameritat. Regimul comunist a pus la bataie 40 de miliarde, a umplut lumea cu institute subventionate care plaseaza mesaje pro-Beijing in mediile occidentale si a rostit citeva angajamente pe care nu le va respecta niciodata. Imaginea Chinei e sus si va deveni aproape inatacabila, cu costuri mult mai mici decit desfiintarea cenzurii, justitia independenta, alegeri libere si alte blestematii din lista de baremuri democratice. Cealalta parte contractanta, CIO, a judecat mult mai simplu: 3 miliarde cistig net, din drepturi de televizare, bilete de stadion si licente de tatuare cu logo-ul olimpic a produselor McDonald’s, Panasonic, Samsung, Kidak, Visa etc. Cu o precizare tocmai buna pentru sufletul si confortul birocratiei functionarilor CIO. Mai exact, 24 de milioane de dolari. […] Voluntarismul national, planificarea armoniei, unificarea opinei si acordul organic societate-conducator sint experiente viscerale verificate. Nazismul german a pornit la drum exact in acesti termeni. Nu stim daca istoria se va repeta, dar aflam, cu aceasta ocazie, ca memoria istorica a umanitatii e precarp. Aflam, de asemenea, care e valoarea de intrebuintare a Jocurilor Olimpice. Fostele Jocuri Olimpice. Actualul paravan olimpic.” (22, Nr. 33 (962), 12-18 august 2008)
Adrian Georgescu: “Olimpiadele nu mai sint doar exercitii de ospitalitate sau preacurate conglomerate de competitii sportive, ci si foarte eficiente emisii de substante halucinogene. Daca in anii ‘80, majoritatea concernelor occidentale se luptau pentru o felie din piata ieftina de munca a Chinei, in timp Vestului i s-au restituit, in afara unor profituri imense, revarsari de produse ieftine si proaste. Am senzatia ca aceste Jocuri nu vor aduce doar inlocuirea natiunii care detine cele mai multe medalii olimpice, ci semnalizeaza si o altfel de inclinare a balantei, prevazuta de Samuel Huntington in 1996, in cartea ‘Ciocnirea civilizatiilor’. Occidentalii care au incercat, la nivel declarativ, sa introduca democratia in spatele Zidului sub forma unui cal troian vor primi in schimb un dragon serpuitor de unica folosinta, colorat in galben imperial, din care o parte din China se va revarsa zimbind. Motto-ul olimpic ‘Citius, Altius, Fortius’, adica ‘Mai iute, mai sus, mai puternic’, a devenit ‘mai mult’, apoi ‘prea mult’. ‘O lume, un vis’. Oare n-ar trebui sa ne trezim?” (Gazeta Sporturilor, 10 august 2008)
Cu ochii-n 3,14: “S-a descoperit ca la Jocurile Olimpice din China s-a recurs la artificii false, adica imagini facute pe calculator si proiectate pe cer. De asemenea, s-a mai descoperit ca locurile goale ramase prin tribune la diverse competitii au fost umplute cu falsi spectatori. Acestia nu mai erau facuti pe calculator precum artificiile artificiale, ci erau voluntari (platiti). Spre deosebire de alte state comuniste sau foste comuniste, China pare mult mai plina de imaginatie in a-si crea imaginea. (A.M.)” (Dilema veche, Nr. 235)
Traian Ungureanu: “Spectacolul grandilocvent de la Beijing a proclamat succesul formulei chineze si a redus la soapta pretentiile interminabile ale rigorismului democratic occidental. Investitia ameritat. Regimul comunist a pus la bataie 40 de miliarde, a umplut lumea cu institute subventionate care plaseaza mesaje pro-Beijing in mediile occidentale si a rostit citeva angajamente pe care nu le va respecta niciodata. Imaginea Chinei e sus si va deveni aproape inatacabila, cu costuri mult mai mici decit desfiintarea cenzurii, justitia independenta, alegeri libere si alte blestematii din lista de baremuri democratice. Cealalta parte contractanta, CIO, a judecat mult mai simplu: 3 miliarde cistig net, din drepturi de televizare, bilete de stadion si licente de tatuare cu logo-ul olimpic a produselor McDonald’s, Panasonic, Samsung, Kidak, Visa etc. Cu o precizare tocmai buna pentru sufletul si confortul birocratiei functionarilor CIO. Mai exact, 24 de milioane de dolari. […] Voluntarismul national, planificarea armoniei, unificarea opinei si acordul organic societate-conducator sint experiente viscerale verificate. Nazismul german a pornit la drum exact in acesti termeni. Nu stim daca istoria se va repeta, dar aflam, cu aceasta ocazie, ca memoria istorica a umanitatii e precarp. Aflam, de asemenea, care e valoarea de intrebuintare a Jocurilor Olimpice. Fostele Jocuri Olimpice. Actualul paravan olimpic.” (22, Nr. 33 (962), 12-18 august 2008)
Adrian Georgescu: “Olimpiadele nu mai sint doar exercitii de ospitalitate sau preacurate conglomerate de competitii sportive, ci si foarte eficiente emisii de substante halucinogene. Daca in anii ‘80, majoritatea concernelor occidentale se luptau pentru o felie din piata ieftina de munca a Chinei, in timp Vestului i s-au restituit, in afara unor profituri imense, revarsari de produse ieftine si proaste. Am senzatia ca aceste Jocuri nu vor aduce doar inlocuirea natiunii care detine cele mai multe medalii olimpice, ci semnalizeaza si o altfel de inclinare a balantei, prevazuta de Samuel Huntington in 1996, in cartea ‘Ciocnirea civilizatiilor’. Occidentalii care au incercat, la nivel declarativ, sa introduca democratia in spatele Zidului sub forma unui cal troian vor primi in schimb un dragon serpuitor de unica folosinta, colorat in galben imperial, din care o parte din China se va revarsa zimbind. Motto-ul olimpic ‘Citius, Altius, Fortius’, adica ‘Mai iute, mai sus, mai puternic’, a devenit ‘mai mult’, apoi ‘prea mult’. ‘O lume, un vis’. Oare n-ar trebui sa ne trezim?” (Gazeta Sporturilor, 10 august 2008)
Cu ochii-n 3,14: “S-a descoperit ca la Jocurile Olimpice din China s-a recurs la artificii false, adica imagini facute pe calculator si proiectate pe cer. De asemenea, s-a mai descoperit ca locurile goale ramase prin tribune la diverse competitii au fost umplute cu falsi spectatori. Acestia nu mai erau facuti pe calculator precum artificiile artificiale, ci erau voluntari (platiti). Spre deosebire de alte state comuniste sau foste comuniste, China pare mult mai plina de imaginatie in a-si crea imaginea. (A.M.)” (Dilema veche, Nr. 235)
Comments