Comunismul subzistă în România, în politică sau administraţie, otrăvind venele societăţii, scrie Le Monde
Este greu să explici amploarea răului, la 20 de ani după, să restitui cu fidelitate teama, intimidarea şi represiunea poliţiei politice din România. În vremea comunismului, 10.000 de persoane au fost executate fără niciun proces."A fost o experienţă totalitară unică. Ceauşescu a conceput Securitatea ca pe garda lui pretoriană, poliţia sa secretă nesupusă Moscovei", explică pentru Le Monde Vladimir Tismăneanu, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru studiul dictaturii comuniste.
Problema mai mare, tranşează jurnaliştii francezi, este aceea că nici după prăbuşirea dictaturii, românii nu şi-au reglat conturile cu trecutul: "Puterea a revenit unui vechi cadru al Partidului Comunist, Ion Iliescu, ales de două ori preşedinte. Iliescu a mizat nu pe transparenţă vis-a-vis de crimele trecutului, ci pe uitare. Fără a ţine vreun discurs nostalgic, el a vrut să întoarcă pagina, să o ardă" . "El are o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes să deschidă cutia Pandorei", este citat în articol Alexandru Gussi, istoric şi consilier al actualului preşedinte, Traian Băsescu. Dar trecutul s-a impus în cele din urmă dezbaterii publice. În 1999 a fost creat CNSAS, fără a obţine însă gestionarea întregii arhive, încredinţată succesorului Securităţii, SRI.
Decospirarea Monei Muscă, fost ministru al Culturii, acuzată că a denunţat activitatea studenţilor străini din campusul ei, în 1977, este interpretată de Le Monde ca fiind un gest mai degrabă simbolic, pentru că Mona Muscă avea o reputaţie impecabilă, datorată militantismului ei pentru o lege a lustraţiei.
Întârzierea enormă şi lipsa voinţei de a deschide arhivele Securităţii explică continuitatea la putera a personalului din vechiul regim. "Putem fi în acelaşi timp o dansatoare şi un elefant? Răspunsul este: evident da", spune trist Germina Nagat, de la CNSAS. Aceasta povesteşte că erau între 10.000 şi 15.000 de ofiţeri de la Securitate la finele anului 1980. Mulţi au obţinut certificate de revoluţionari, care le-au dat privilegii la ieşirea la pensie. Ei sunt în parlament, în presă, în administraţie. Au informat, redactat rapoarte, sau chiar mai rău, au făcut parte din aparatul de represiune. "Am identificat mai mult de 400 de suspecţi pentru torturi şi asasinate. Niciunul nu a fost cercetat. Condamnarea comunismului a fost utilizată doar într-o manieră politică", spune Marius Oprea, care conduce Institutul de investigare a crimelor comunismului. Din precauţie, soţia şi fiul locuiesc în Germania.
Unul dintre persoajele cele mai controversate, la adăpostul afacerilor şi al politicii, este Dan Voiuclescu, scrie Le Monde în finalul articolului. Proprietar al mai multor posturi de televiziune, el face obiectul unei anchete a CNSAS, care a demonstrat legăturile lui cu Securitatea. Le Monde a încercat să vorbească cu Dan Voiculescu, dar răspunsul biroului de presă a fost scurt: "Subiectul nu ne interesează, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu este grija noastră".
Tot articolul pe http://www.realitatea.net/comunismul-subzista-in-romania--in-politica-sau-administratie--otravind-venele-societatii--scrie-le-monde_653687.html
Problema mai mare, tranşează jurnaliştii francezi, este aceea că nici după prăbuşirea dictaturii, românii nu şi-au reglat conturile cu trecutul: "Puterea a revenit unui vechi cadru al Partidului Comunist, Ion Iliescu, ales de două ori preşedinte. Iliescu a mizat nu pe transparenţă vis-a-vis de crimele trecutului, ci pe uitare. Fără a ţine vreun discurs nostalgic, el a vrut să întoarcă pagina, să o ardă" . "El are o mare responsabilitate. Nu avea niciun interes să deschidă cutia Pandorei", este citat în articol Alexandru Gussi, istoric şi consilier al actualului preşedinte, Traian Băsescu. Dar trecutul s-a impus în cele din urmă dezbaterii publice. În 1999 a fost creat CNSAS, fără a obţine însă gestionarea întregii arhive, încredinţată succesorului Securităţii, SRI.
Decospirarea Monei Muscă, fost ministru al Culturii, acuzată că a denunţat activitatea studenţilor străini din campusul ei, în 1977, este interpretată de Le Monde ca fiind un gest mai degrabă simbolic, pentru că Mona Muscă avea o reputaţie impecabilă, datorată militantismului ei pentru o lege a lustraţiei.
Întârzierea enormă şi lipsa voinţei de a deschide arhivele Securităţii explică continuitatea la putera a personalului din vechiul regim. "Putem fi în acelaşi timp o dansatoare şi un elefant? Răspunsul este: evident da", spune trist Germina Nagat, de la CNSAS. Aceasta povesteşte că erau între 10.000 şi 15.000 de ofiţeri de la Securitate la finele anului 1980. Mulţi au obţinut certificate de revoluţionari, care le-au dat privilegii la ieşirea la pensie. Ei sunt în parlament, în presă, în administraţie. Au informat, redactat rapoarte, sau chiar mai rău, au făcut parte din aparatul de represiune. "Am identificat mai mult de 400 de suspecţi pentru torturi şi asasinate. Niciunul nu a fost cercetat. Condamnarea comunismului a fost utilizată doar într-o manieră politică", spune Marius Oprea, care conduce Institutul de investigare a crimelor comunismului. Din precauţie, soţia şi fiul locuiesc în Germania.
Unul dintre persoajele cele mai controversate, la adăpostul afacerilor şi al politicii, este Dan Voiuclescu, scrie Le Monde în finalul articolului. Proprietar al mai multor posturi de televiziune, el face obiectul unei anchete a CNSAS, care a demonstrat legăturile lui cu Securitatea. Le Monde a încercat să vorbească cu Dan Voiculescu, dar răspunsul biroului de presă a fost scurt: "Subiectul nu ne interesează, nu corespunde strategiei noastre. Trecutul nu este grija noastră".
Tot articolul pe http://www.realitatea.net/comunismul-subzista-in-romania--in-politica-sau-administratie--otravind-venele-societatii--scrie-le-monde_653687.html
Comments