Scrisoare către români

Dragi români ,

De azi refuz să mai plătesc impozite, refuz să mai am carte de muncă în acest stat guvernat de oameni incapabili, corupţi, needucaţi, care nu au în vedere decât propriul interes. Refuz să mai finanţez politicieni imbecili şi amante care sfidează o ţară întreagă. Nu aş avea nimic împotriva doamnelor apropiate preşedintelui ţării, dar când ele beneficiază de bugete de milioane de euro printre care sunt şi banii mei, banii părinţilor mei, banii angajaţilor mei, am o mare problemă. E un blowjob mult prea scump!

Refuz să mai plătesc taxe la stat – de ani de zile plătesc sute de milioane de lei impozite pentru un stat care nu mă sprijină în niciun fel.. plătesc zeci de milioane pentru Sănătate, deşi sunt conştientă că dacă voi ajunge vreodată într-un spital din Romania, voi fi tratată mizerabil. De ani de zile, refuz să mă mai uit la televizor, mi-e greaţă de politicienii români, nu mă duc la vot pentru că nu am pe cine să votez, îmi vine să vomit când văd panourile publicitare din campanii electorale gen – “nouă ne pasă de dumneavoastră”, refuz chiar şi să mă plâng, pentru că sunt mult prea ocupată să îmi câştig existenţa – cu toate acestea, când se apropie data de 25 a lunii, în mod mecanic mă impacientez să fac rost de banii care trebuie plătiţi la stat, pentru că, nu-i aşa? – “cu statul nu te joci”.

Dar iată că suntem în plină criză, iata că pentru prima dată nu am reuşit să platesc taxele la stat şi mi-au fost blocate conturile! Şi asta m-a ajutat să mă trezesc, am deschis ochii, m-am uitat în jurul meu cu atenţie, am pus întrebări, am deschis televizorul pentru prima oara în ani de zile… şi ce am văzut? EBA şi Becali mă reprezintă în Parlamentul European, Elena Udrea beneficiază de bugete de milioane de euro de care dispune cum o taie capul, doamna Ridzi aruncă 86 milioane de euro pe o telecabină când există oraşe în
România care nu au nici măcar un spital de Doamne Ajută, domnul Patriciu vinde Petromidia pentru câteva miliarde din care sunt curioasă dacă plăteşte vreo taxă la stat.

Jocuri politice murdare, politicieni corupţi şi curve, haos total, o ţară vândută pe nimic de nişte agramaţi care nu şi-au văzut decât propriul interes – măcar dacă ar fi vândut-o scump! Investitori străini care efectiv nu au cu cine discuta în România şi se luptă cu morile de vânt. Şi toţi oamenii de calitate pe care îi cunosc stau cu capul băgat în nisip… l-am avut şi eu, până astăzi – dar am realizat că oricât de mulţi bani aş face, oricâte ţări aş vizita, oricâte cărţi aş citi, oricât aş încerca să nu mă las afectată, at the end of the day, trăiesc tot aici şi tactica struţului îmi va face mai mult rău pe termen lung decât dacă m-aş implica acum.

Toata scrisoarea pe blogul lui Dan Tanasescu