Gheare mici

*Gheare mici îl sfîşiau încet. Metodic s-ar putea spune. Ajunseseră aproape de inimă şi acum îi dădeau ocol. Urma o disecţie amănunţită. Vroiau să ştie unde a ascuns zborul.
Fluturele prins cu un ac şi cu aripile răsfrînte aştepta. I se şterseseră culorile şi începuse să arate ca la origini. Se mai vedea omida care fusese chiar dacă zborul către înălţimi îl făcuse să creadă pentru cîteva momente că lumea îi aparţine. Ştia că va muri dar fluturii nu au lacrimi şi nici nu ştiu ce înseamnă tristeţea. Văzuse cerul şi îi era de ajuns. Lumea se mulţumise să-i privească culorile şi îşi spusese în sinea ei “încă unul care va plăti pentru îndrăzneală”. Apoi îl uitase. Nu mai era nimic de spus. Pentru iluzia zborului omida devenită fluture trebuia să plătească.
Fluturele s-a mai zbătut o dată şi ar fi vrut să strige că locul lui este în cer nu pe pămînt dar lumea deja privea în altă parte. 
Un alt fluture caută lumina.*

via http://www.facebook.com/svetlanaaa23/posts/538711559483830

Comments

Popular posts from this blog

The 10 Best Authors of Children’s Literature

Babuinii conduc Romania - astazi babuinul Relu Fenechiu