De citit si de vazut astazi : Chiar nu mai pot fi supărat pe Victor Ponta.

"Nu te poţi supăra pe un ins încă nealcătuit, nearticulat, fluid, imprevizibil nu prin subtilitate dinamică, ci prin carenţă structurală. Nu te poţi supăra – să zicem - pe o amoebă. Or, în cazul de faţă, avem de a face cu un personaj fără portret recognoscibil: nu evoluează prin opţiuni raţionale, ci prin tropisme de conjunctură.

Cînd inapt şi ţîfnos ca un repetent obraznic, cînd pompos ca un pionier distribuit, la sfîrşit de an, în rolul lui Mihai Viteazul, cînd drăgălaş ca o cadînă, cînd burzuluit ca un miliţian proaspăt crescut în grad, cînd glumeţ ca un băieţel din grupa mare, cînd solemn ca un lider planetar, Victor Ponta reuşeşte o stranie performanţă de minus-existenţă, un apogeu al lui „fără“: fără experienţă, fără prestigiu, fărăcompetenţe specifice, fără prea multă minte, fără prea mult caracter, fără haz, fără simţul răspunderii, fără conştiinţa nenumăraţilor „fără“, care îl caracterizează."  Andrei Plesu

http://adevarul.ro/news/politica/cind-vinovatul-e-nevinovat-1_53ccb9ef0d133766a89cc470/index.html

""Când îi minţi în faţă cei cărora le iei banii te numeşti, conform legii, escroc. Pentru escrocherie se face puşcărie, după câte ştiam, dar se pare că, dacă eşti politician, mai meriţi niscai încredere electorală. Dacă îi promiţi unui client că, pentru banii pe care ţi-i dă, îi vei face un drum, iar apoi te duci şi cumperi de băut beţivilor din sat, vei fi trimis în judecată pentru înşelăciune.  Dacă, dimpotrivă, promiţi unei ţări întregi că, în schimbul unei taxe suplimentare, îi vei face drumuri, doar pentru ca apoi să acoperi din ei o parte din gaura bugetului de băut pentru beţivii din sat, atunci se cheamă că faci o bună guvernare.""  Adrian Mihaltianu

http://www.gandul.info/puterea-gandului/strategia-nationala-pentru-mincinosi-12942602

„Cuvintele ordine, dreptate, cinste, onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească. Aici, toate slujbele se cumpără, adică se plăteşte dreptul de a săvârşi orice crimă fără a fi pedepsit. Fiecare slujbă, în scurt timp, îl îmbogăţeşte pe cel care o cumpără, dar, după un an, trebuie s-o părăsească sau s-o lase altuia – căci încă un abuz al acestei cumplite cârmuiri (n.r. – fanariotă) este ca un slujbaş să nu stea niciodată mai mult de un an într-o slujbă, oricare ar fi ea; atunci vine la Bucureşti, unde se dedă unui lux neînfrânat şi de prost-gust, risipeşte la iuţeală rodul jafurilor sale şi, după doi ani de stat degeaba, mai cumpără o slujbă, se îmbogăţeşte din nou de pe urma ei, ca să vină iar în capitală şi să trăiască tot pe picior mare. Acesta este cercul vicios al boierilor din Ţara Românească“, explica Langeron.

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/ocaratoarea-mita-istoria-romanilor