Green Revolution

De-acum, Iohannis sau nimic! Îndemn pe toată lumea care are încredere in mine sa-l voteze in turul al doilea pe Klaus Iohannis, un om incomparabil mai bun decât oponentul sau. Nu mai e timp de nuanțări si dubii. Avem de ales între bine si rău, între vest si est, între spațiul multicolor si spațiul gri.  Distribuiti cât puteți

"În România, oameni mai discriminaţi ca deştepţii nu există. Ne purtăm execrabil cu toţi cei puţin sau mai mult altfel, dar cu inteligenţa în exces avem o problemă specială. Cu cât eşti mai deştept, cu atât gradul tău de posibilitate de a te integra în societate scade. Cu cât îţi merge mintea mai bine, eşti mai competent la serviciu, străluceşti într-un anumit dom eniu (indiferent că eşti mecanic sau astrofizician), ai un talent baban, ţinteşti spre performanţă, cu atât semenii tăi (unii şi de care depinzi) te vor trata mai mult ca pe-o ciumă şi mai puţin ca pe-un om. Bunăoară astăzi, avocatul lui Gigi Becali a depus la instanţă o cerere plină de greşeli, în care se ruga pentru eliberarea clientului său. Gigi, o fi el cum o fi, dar bani are. Şi-un avocat bun (ori măcar unul care ştie să pună cratime) poate plăti. Dar nu, chiar atunci când e vorba de pielea lui, Gigi, ca mulţi români bravi, angajează un analfabet. Cu el se simte confortabil, lui îi poate da ordine bizare, în faţa l...

Nu, nu este vorba de vreun act notarial, prin care reputatul dramaturg îşi împarte bunurile. Probabil că nici nu a existat aşa ceva. Este vorba de un document deosebit, apărut în publicaţia pariziană "Le Figaro Litteraire" a doua zi după moartea lui Eugene Ionesco, survenita in 1994 TESTAMENT Mesajele nu au nici un efect asupra mea. În acest moment mi-e totuşi atât de rău încât îmi este greu să scriu. Nici ideile nu-mi vin când durerea este atât de violentă. Este aproape ora 5, va veni noaptea, noaptea pe care o detest dar care îmi aduce totuşi, câteodată, un somn atât de plăcut. Mi se joacă piesele cam peste tot în lume şi cred că aceia care se duc să le vadă râd sau plâng, fără a simţi dureri prea violente. Ştiu că se va sfârşi curând, dar, cum am spus-o de curând, fiecare zi este un câştig. Câteodată vin să mă vadă prietenii, câţiva prieteni devotaţi. Îmi face mare plăcere să-i văd, dar după o oră obosesc. Oare ce altceva făceam, mai bine, înainte? Cred că mi-am pierdut t...

*Gheare mici îl sfîşiau încet. Metodic s-ar putea spune. Ajunseseră aproape de inimă şi acum îi dădeau ocol. Urma o disecţie amănunţită. Vroiau să ştie unde a ascuns zborul. Fluturele prins cu un ac şi cu aripile răsfrînte aştepta. I se şterseseră culorile şi începuse să arate ca la origini. Se mai vedea omida care fusese chiar dacă zborul către înălţimi îl făcuse să creadă pentru cîteva momente că lumea îi aparţine. Ştia că va muri dar fluturii nu au lacrimi şi nici nu ştiu ce înseamnă tristeţea. Văzuse cerul şi îi era de ajuns. Lumea se mulţumise să-i privească culorile şi îşi spusese în sinea ei “încă unul care va plăti pentru îndrăzneală”. Apoi îl uitase. Nu mai era nimic de spus. Pentru iluzia zborului omida devenită fluture trebuia să plătească. Fluturele s-a mai zbătut o dată şi ar fi vrut să strige că locul lui este în cer nu pe pămînt dar lumea deja privea în altă parte.  Un alt fluture caută lumina.* via http://www.facebook.com/svetlanaaa23/posts/538711559483830

Vineri seara am oprit la o benzinărie ca să alimentez scuterul (folosesc rar în perioada asta "decaportabila" căci cu motoreta e  mai simplă viața în oraș). Pun eu 3 litri fără plumb și intru să plătesc. In fața mea, o doamnă. Achită. Scot și eu banii din buzunar și n-apuc să-i întind că în incintă pătrunde val-vartej un cocalar la vreo 40 de ani. Tricou Adidas, bermude Adidas, papuci Adidas, șapcă Adidas, creier Adidas. - Cine p..a mea și-a lăsat motoreta aia la pompă că a încurcat tot acolo ?! - Eu. Dar de ce am încurcat ?! (Mă recunoaște, dar după 3 secunde de pauză se decide să nu lase garda). - Păi de ce-ai lăsat-o acolo ?! - Păi, unde s-o las ? Dacă eram cu mașina, unde o lăsam până achitam benzina ?! Benzinarul, intervine și el: - Cu ce a încurcat domnule ?! Plătește și pleacă. - Păi ce p..a mea baaaaa !!! Am ajuns să stau ca prostu' după o motoretă ?! Eu zic: - Păi, cine vă pune ? Stați ca deșteptu' ... - Mă iei la mișto ?! Ce p..a mea !!! Ies afară. Mașina gh...

"Se poate glumi? Da si nu. Se poate-cand ai de-a face cu oameni sanatosi. Nu se poate-cu oameni bolnavi. Se poate-cu oameni veseli si bine dispusi.  Nu se poate-cu oameni posaci si mahniti. Se poate-cu oameni de spirit. Nu se poate -cu oameni prosti. Se poate-cu literati si artisti. Nu se poate-cu gloabe literare si artistice."

Celălalt Mihai Eminescu: cronicarul conservator http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/celalalt-mihai-eminescu-cronicarul-conservator Gelosul Eminescu şi frumoasa lui muză blondă: iubire înecată într-o sticlă de otravă http://adevarul.ro/cultura/istorie/gelosul-eminescu-frumoasa-muza-blonda-iubire-inecata-intr-o-sticla-otrava-1_50f3fc6856a0a6567e803245/index.html Cine este autorul celei mai cunoscute fotografii a lui Eminescu? http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cine-este-autorul-celei-mai-cunoscute-fotografii-lui-eminescu Primul film documentar despre Eminescu

A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Şi pe râu e numai fum. Vântu-i liniştit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin ţipând Şi se-mping şi sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Şi de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureşe, când norii Ploi vestesc. Cei mai mari acum, din sfadă, Stau pe-ncăierate puşi; Cei mai mici, de foame-aduşi, Se scâncesc şi plâng grămadă Pe la uşi. Colo-n colţ acum răsare Un copil, al nu ştiu cui, Largi de-un cot sunt paşii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Şi-o târăşte-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, Să mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l-a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Şi s-avântă, şi se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci şi se ridică Dând pe ceafă puţintel Toată lâna unui ...

"Partidul Comunist şi-a luat o nouă faţă. Acum sunt social-democraţi... Ţara se întoarce în trecut – sunt stalinişti“ Herta Muller in  „The Guardian“

"" Dragii mei, suntem 25 sau 30 la sută, cum am fost întotdeauna. Vom pierde toate bătăliile în această ţară. Toate maşinăriile de propagandă au fost şi vor fi mereu împotriva noastră. Partidul liberal, în care toţi am crezut, ne-a trădat şi s-a alipit celorlalţi, făcându-i şi mai puternici, şi mai strivitori. Nu mai avem vreo secţiune politică importantă de partea noastră.  În acest moment nefericit pentru România, trebuie să fim conştienţi că suntem dimensiunea ei civilizată, pro-europeană şi pro-NATO, cei care respectă legea şi statul de drept. Suntem cei care au dreptate în isteria generală. Nu trebuie să uităm acest lucru. Dacă voi spune că trebuie să rămânem uniţi, nu mă voi referi neapărat la voturi şi la alegeri. Ci la faptul că România, cu normalitatea ei, cu valorile ei, cu oamenii ei buni, cu elita ei, trebuie să existe mai departe, orice s-ar întâmpla în plan politic. Aţi văzut şi vedeţi catastrofa culturală pe care ne-a adus-o USL-ul. Este uvertura catastrofei no...

Stimate domnule Gutkin, Convins de sugestiile repetate ale lui Brouwer, v-am citit cartea şi vă mulţumesc că mi-aţi împrumutat-o. În legătură cu atitudinea factuală faţă de viaţă şi de comunitatea umană avem o mulţime de lucruri în comun. Idealul dumneavoastră care urmăreşte o libertate eliberată de dorinţe orientate către ego-urile personanale, o viaţă frumoasă şi nobilă, cu accent pe elementele pure ale umanităţii, ne unesc în ceea ce s-ar putea numi o "atitudine americană". Cu toate astea, dacă n-ar fi existat sugestiile lui Brower n-aş fi ajuns niciodată că citesc cu atenţie cartea dumneavoastră, pentru că este scrisă într-un limbaj inaccesibil mie.  Cuvântul "Dumnezeu" nu reprezintă pentru mine nimic mai mult decât expresia şi rezultatul slăbiciunii umane, iar Biblia o colecţie de legende onorabile, dar primitive şi destul de infantile . Nicio interpretare, oricât ar fi ea de subtilă, nu poate schimba asta (pentru mine).  Consider că  religia evreia...

"Efortul lui Ponta si Antonescu de a strica si mai rau relatiile cu principalii lideri europeni si UE este remarcabil. Cei doi au adunat poporul uselist, vreo 74.000 de oameni, pe stadion in incercarea rudimentara de a contrapune sustinerii occidentale de care s-a bucurat Basescu in timpul referendumului forta multumii aduse pe baza de convocator. 1.200 de autobuze si numeroase garnituri de tren au carat mitingistii, dupa modelul ceausist al manifestarilor de ziua "celui mai iubit". Pina si locul- fostul stadion 23 august- este incarcat de simbolism. Strategii USL s-au gindit ca suprapunerea spectacolului cu congresul PPE va umbri si arunca in derizoriu discursurile lui Merkel, Barroso, Martens, Basescu sau fotografiile care vor tine prima pagina a ziarelor straine. Au mizat corect pe presa aservita, care, ce surpriza! a transmis non-stop in direct despre covorul rosu intins pe stadion, numarul placilor care au acoperit iarba, dimensiunea scenei si, evident, declaratii...

Pe buza prăpastiei http://www.revista22.ro/-pe-buza-prapastiei-16809.htm

" Victor Ponta si patronii sai fac tot pot spre a readuce Romania la ceasul  democratiei totalitare . Este ceea ce avea in vedere marele ganditor politic Jacob Talmon cand vorbea despre dictaturi intemeiate pe entuziasm de masa. Un entuziasm efemer, bazat pe populism cras si dispret pentru statul de drept, dar util pentru manipulari cinice. Nu trece zi de bunul Dumnezeu in care premierul si oamenii sai sa nu mai adauge o fila la noua antologie a rusinii. Cea mai recenta : ministrul de interne, Ioan Rus, l-a demis, fara explicatii, pe istoricul Dorin Dobrincu, directorul general al Arhivelor Nationale ale Romaniei. Tehnic este vorba de incetarea unei detasari, practic este o demitere. Semnificatia este limpede: are loc un asalt sistematic impotriva adevarului, competentei, memoriei si a istoriei. Cristian Preda nu greseste: Victor Ponta nu este “micul Titulescu”, ci  micul Petru Groza ." "Ministrul Corlatean proclama ritos ca presedintele tarii nu este seful statului. Doc...

‎"România are azi un uriaş deficit de conştiinţă. La nivel concret, acesta se transpune în nivelul extrem de precar, la limita imploziei, al statului de drept. Mecanismul e simplu: cît din energia fiecăruia dintre noi se duce către sprijinirea statului de drept? În ansamblu, extrem de puţin. O generaţie se îmbuibă după o generaţie care a răbdat de foame." " Dintre toate aspectele degringoladei din societatea românească, cele ireversibile sînt cele mai importante. Peste 30-40 de ani, într-o societate cît de cît normală, copiii şi nepoţii noştri nu ne vor întreba de nici una dintre „marile“ teme de acum: salarii, Lăzăroiu, Schengen etc. Dar ne vor întreba cum am permis unor şmecheri să demoleze casele de patrimoniu şi cartierele tradiţionale pe care ni le-au lăsat bunicii şi străbunicii noştri (patrimoniu = averea familiei; heritage = moştenire). Ce le vom răspunde?" Nicușor DAN  | Dileme de altădată  Poţi fi persoană onorabilă într-o ţară aflată în căcat?

11 minutes of sex | Paulo Coelho's Blog The men she had met since she arrived in Geneva always did everything they could to appear confident, as if they were in perfect control of the world and of their own lives; Maria, however, could see in their eyes that they were afraid of their wife, the feeling of panic that they might not be able to get an erection, that they might not seem manly enough even to the ordinary prostitute whom they were paying for her services

„Mărturii pentru Judecata de Apoi" ar fi putut să fie un mare roman, şi ce bine ar fi fost să fie aşa! Profesorul Radu Mărculescu avea un talent execepţional, ar fi trebuit să facă literatură, dar secolul XX i-a fost potrivnic. Din nefericire, „Mărturiile" nu sunt ficţiune, sunt autentice, răni adevărate, citind aproape că le simţi cum dor. Radu Mărculescu le-a păstrat în minte, le-a scris şi le-a rescris de mii de ori, dar niciodată pe hârtie înainte de 1990. Dar timpul din urmă a fost blând cu el. Şi-a împlinit destinul: a lăsat aceste două cărţi care dau suferinţelor sale un sens înalt, dar accesibil şi nouă, păcătoşilor.  " "În ziua când s-a întors acasă, Radu Mărculescu a zăbovit o oră în plus în gară, o oră doar, cât să se întunece. Nu voia să îl vadă lumea de pe strada sa în zdrenţe. Această sensibilitate faţă de lumină străbate întreaga carte. Înainte să fie dus după gratii, pe drumul acela blestemat, sorbea soarele, încerca să îi ţină minte fiecare raz...

Image by onkel_wart (going back to normal) via Flickr N-ar trebui să scriem cărți decât pentru a spune în ele lucruri pe care n-am îndrăzni să le mărturisim nimănui.

"Din negura timpului, la noi, înţelegerea profundă, adevărata situare a semnificaţiei cuvîntului popor s-a învecinat întotdeauna cu ideea, nu tocmai măgulitoare, de prostime.  Norodul , gloata, masa, talpa ţării, sărăcimea, ţărănoii, plebea, prostimea, gherţoimea, ţopîrlănimea – sînt doar cîteva dintre cuvintele mai noi sau mai vechi ale limbii române care îmbrăţişează, cu grijă părintească, accepţiunea cuvîntului popor. " "La noi, dragostea de tradiţie a fost mai puternică decît fluturarea idealurilor. Iar respectul pentru compatrioţi, consideraţia faţă de demnitate fiecăruia au trăit mai ales duminica, vag, la slujbă, prin amintirea iubirii aproapelui. Cu alte cuvinte, nu prea ne-a păsat de felul în care ne vedem pe noi înşine, nici ca indivizi, nici ca formă de existenţă comunitară. Aşa se face că, şi la ora asta, o dată pe an, de Ziua Naţională, ne ambalăm compatrioţii în cele mai frumoase cuvinte. În restul zilelor, dincolo de lumina reflectoarelor, turnăm în capu...

Image via Wikipedia "La intrarea in inima ei, lacatul isi schimba cifrul zi de zi. Uneori, cochilia e tare ca o stanca. Ma straduiesc zadarnic sa scornesc mii de combinatii de mangaieri si de vorbe mestesugite, usa tot inchisa ramane. Cu toate astea, imi place la nebunie sa-i strivesc cochilia! Sa-i aud geamatul cand se crapa, sa-i vad gropitele adancindu-i-se in coltul buzelor, care par sa sopteasca "sufla ca sa-mi treaca", sa-i fac tandari sistemul de aparare". As avea nevoie de un manual care sa ma invete cum sa imblanzesc o scanteie" „Ne iubim ca doua bete de chibrituri. Nu vorbim, ci ne aprindem. Nu ne sarutam, ci provocam «incendii». Cat sunt de inalt, de un metru saizeci si sase si jumatate, corpul mi-e zgaltait de un cutremur de pamant. Inima evadeaza din invelisul-inchisoare, se scurge prin artere, imi ajunge in teasta si se preschimba in creier. Sunt tot o inima, de la fiecare muschi pana in varful degetelor!“ "Madeleine îmi decupează pie...