Adio, domnule Nastase!
Laurentiu Ciocazanu
laurentiu.ciocazanu@evz.ro
Miercuri, 11 Ianuarie 2006
Nu cred ca Adrian Nastase sufera cand scriem cum a ajuns nabab intr-o tara saraca. Dimpotriva, acuzatiile il intarata. E drept, acum e ceva mai anchilozat in raporturile cu presa, dar nu se plange. Mai are usi deschise la clienti pe care regiile statului ii alimentau cu miliarde din publicitate pe cand el era prim-ministru. Bunaoara, lui Adrian Nastase i-a prins bine o portie de interviu in „Jurnalul National”. S-a autoservit si ne-a momit si pe noi cu gogosi expirate pe post de explicatii pentru reteta sa misterioasa de imbogatire.
Nimic credibil despre cum i-a lasat matusica-minune mostenire milionul de dolari facut din pensia de 4 milioane. Nimic despre terenul cumparat pe daiboj in Zambaccian, de la devalizatorul Bivolaru (nu Guru, din Suedia, ci Gabi, de la Mititica). Nimic despre blocul ridicat pe acest teren cu firma colegului Sechelariu, abonata la contracte cu guvernul condus pe atunci, coincidenta!, chiar de Nastase. Nimic despre padurea cumparata la Corbeanca, pe doua lulele-trei surcele, de duduia Roxana Bichel, cea care, coincidenta!, avea sa fie numita in guvernul Nastase dirijoarea privatizarilor de sute de milioane de euro. Nimic despre afacerile cu „Alex” Bittner, prieten din copilarie, care, coincidenta!, s-a trezit stapanul sturionilor din Delta taman in vremea guvernului Nastase.
L-am privit luni seara, la Realitatea TV. Speriat, neconvingator, derutat. Mai lipsea sa cheme elicopterul la Casa Scanteii. Era fals in toata splendoarea. Nici el nu mai credea in explicatiile despre legalitatea tranzactiilor incheiate cu matusi, unchi, surori, taximetristi. De ce era Adrian Nastase altfel decat il stim? Stie ca e un om mort fara putere. De asta se teme. Fara protectie politica, ar fi infinit mai vulnerabil in fata apaticilor nostri procurori anticoruptie. Iar pentru Dana Nastase, fata de Primaverii, inavutirea nu face doi bani fara marirea lui Adrian.
Tocmai de aceea, dupa emisiunea cu pricina am inteles ca Adrian Nastase nu se va da batut, indiferent cate mosteniri va mai primi. De altfel, a si ingaimat ceva despre tenacitate. Cum ca si pe la case mai mari au aparut politicieni acuzati de coruptie, dar si-au vazut de drum si, in final, au facut istorie pentru popoarele lor. De fapt, domnul Nastase ne spune cam asa: „Ok, sa zicem ca m-ati prins. Eu si prietenii mei ne-am imbogatit din politica. Si ce-i cu asta? Si altii cu pretentii au facut-o si n-a murit nimeni. Nu hotarati voi daca trebuie sa mai fac sau nu politica, ci romanii care voteaza cu PSD”. Corect, Nastase, PSD si romanii decid. Dar oare stiu romanii cine e adevaratul Adrian Nastase? Le-a spus el, in campanie, ca modelele sale sunt liderii corupti care n-au fost dovediti de justitie?
Asa cum este dreptul domniei sale sa-si vada in continuare de averea politica, la fel si noi avem dreptul sa spunem ce vedem. Iar pentru noi, Adrian Nastase este expresia unei Romanii de care nu mai vrem sa auzim in viitor. Daca dorim sa ne mai dam o ultima sansa. Si, daca tot nu intelege de ce ne bagam coada in afacerile sale, poate il ajuta declaratia de ieri a ambasadorului britanic, Quinton Quayle, care, ca si fostul ambasador SUA, Michael Guest, arata ca diplomatii straini la Bucuresti sunt de zece ori mai romani decat romanii din varful politicii noastre. Asadar, cititi, va rog, domnule Nastase, vorbele excelentei sale, Quinton Quayle: „Cum este posibil ca oamenii politici sa fie necorupti, dar rudele devin foarte bogate, fara explicatie?”.
Thank you, mister Quayle! Adio, domnule Nastase! Sa mosteniti bine, dar lasati politica in pace!
articol din evenimentul zilei http://www.evz.ro/comentarii/?news_id=208306
Comments